Succesul dintotdeauna al anime-urilor a fost garantat, pe de o parte, de stilizarea exagerată și extrem de semnificativă a personajelor și, pe de altă parte, de claritatea și simplitatea compozițiilor: nimic nu e în plus, nimic nu e redundant.
Catrinel ne introduce în această lume chibi, în care ne întâlnim fie cu personaje cunoscute (de la Simson, la Horla), fie create în urma studiilor pe care le face asupra expresiilor feței, a anatomiei specifice, a elementelor simbolice care întregesc mesajul. Dincolo de capacitatea de a sugera stări prin exagerarea detaliilor, deformarea intenționată a proporțiilor și a structurii anatomice, cunoașterea trucurilor de “coafare” a personajelor, dincolo de toate acestea, ceea ce e surprinzător e mai ales versatilitatea cu care ochii personajelor transmit mesajul ce ajunge, fără rest, la privitor. Nu e nevoie de o privire ochi în ochi pentru a intra în această lume: e suficient ochiul- punct sau linie frântă, ochiul-sânge, ochiul-izvor, ochiul-gol. Dar (ne) ajută să fim cu ochii în patru.
prof. Alina Petri
